Prima vizită la medicul ginecolog este, pentru multe adolescente, un moment însoțit de emoții, întrebări și numeroase mituri. Când este recomandată prima consultație, ce presupune aceasta, în ce situații este necesar un consult de urgență și de ce examenul ginecologic intern nu este obligatoriu de la prima întâlnire explică dr. Rodica Nagy, medic în cadrul Centrului Ginecho Craiova, într-un interviu despre sănătatea ginecologică a adolescentelor și tinerelor femei.

Reporter: Care este vârsta recomandată pentru prima vizită la medicul ginecolog și în ce situații ar trebui o adolescentă să vină mai devreme?

Rodica Nagy: În mod ideal, prima întâlnire cu medicul ginecolog poate avea loc în jurul vârstei de 13–15 ani. Această recomandare nu are legătură neapărat cu începerea vieții sexuale și nici nu înseamnă că adolescenta va fi consultată intern. De cele mai multe ori, este o vizită de informare și prevenție, în care tânăra poate afla ce este normal în perioada pubertății, cum ar trebui să arate ciclul menstrual și când anumite simptome trebuie investigate.

Este important ca prima experiență cu medicul ginecolog să aibă loc într-un context liniștit, nu doar atunci când apare o problemă urgentă. În felul acesta, adolescenta poate cunoaște medicul, poate pune întrebări despre corpul ei și poate înțelege că vizita ginecologică face parte din îngrijirea normală a sănătății.

Există însă situații în care nu trebuie așteptată o anumită vârstă. Este bine să fie evaluată mai devreme dacă menstruația nu a apărut până la 15 ani sau la aproximativ trei ani după începerea dezvoltării sânilor, dacă menstruațiile sunt foarte abundente, durează mai mult de șapte zile sau apar la intervale mai mari de trei luni.

De asemenea, recomand consult dacă durerile menstruale sunt atât de puternice încât fata lipsește de la școală, nu poate dormi sau nu își poate desfășura activitățile obișnuite. Secrețiile vaginale neobișnuite, mâncărimea, mirosul neplăcut, durerile pelvine, sângerările dintre menstruații sau orice îngrijorare legată de dezvoltarea corpului sunt motive suficiente pentru programare.

O adolescentă poate veni și pentru informații despre contracepție, prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală, vaccinarea împotriva HPV sau pentru a discuta o situație în care nu s-a simțit în siguranță. Nu este nevoie să existe o boală pentru a cere sfatul ginecologului.

Reporter: Ce se întâmplă, concret, la primul consult ginecologic și cum se poate pregăti o tânără pentru această vizită?

Rodica Nagy: Primul consult începe, de obicei, cu o discuție. Medicul întreabă când a apărut prima menstruație, cât de des vine, cât durează, dacă este dureroasă sau abundentă și dacă există alte simptome. Se discută și despre starea generală de sănătate, tratamente, alergii, intervenții anterioare și eventuale probleme medicale în familie.

În funcție de vârstă și de motivul prezentării, medicul poate întreba și despre viața sexuală, contracepție sau riscul unei infecții. Aceste întrebări nu sunt puse pentru a judeca pacienta, ci pentru a decide ce investigații sunt necesare și ce recomandări sunt cele mai potrivite.

Adolescenta poate veni însoțită de mamă, tată sau de o altă persoană în care are încredere. Totuși, este util ca o parte a discuției să aibă loc doar între medic și pacientă. Unele întrebări sunt mai ușor de pus în privat. Medicul trebuie să explice de la început ce informații sunt confidențiale și în ce situații poate fi necesar să ceară ajutorul unui adult pentru protejarea adolescentei.

Dacă există o problemă locală, poate fi suficientă examinarea externă a zonei genitale. Atunci când este necesară o ecografie la adolescentele care nu și-au început viața sexuală, se poate realiza frecvent ecografie abdominală. Analizele pentru anumite infecții pot fi făcute din urină sau prin recoltare de secreție de la intrarea în vagin, fără consult intern.

Pentru pregătire, este util ca tânăra să știe, măcar aproximativ, data ultimei menstruații și să noteze ce simptome are și de când au apărut. Poate aduce analizele anterioare, lista medicamentelor și întrebările pe care dorește să le adreseze. Nu este necesară epilarea și nu sunt recomandate spălăturile intravaginale sau produsele parfumate înaintea consultației.

Cel mai important este să știe că nu trebuie să se pregătească „pentru un examen” și că nu există întrebări rușinoase. Prima consultație ar trebui să o ajute să se simtă mai informată și mai în siguranță, nu mai speriată.

Reporter: Este obligatoriu ca prima vizită la ginecolog să includă un consult intern sau există situații în care discuția și evaluarea generală sunt suficiente?

Rodica Nagy: Nu, consultul intern nu este obligatoriu la prima vizită. Aceasta este una dintre cele mai importante informații pe care adolescentele și părinții lor ar trebui să le cunoască.

În cazul unei adolescente care nu are simptome, prima consultație poate însemna doar discuție, educație medicală și, eventual, o evaluare generală. Chiar și atunci când există anumite probleme, medicul poate începe cu examinarea externă, ecografia abdominală, analize de sânge sau teste din urină.

Un consult cu valve sau o examinare vaginală poate fi recomandată atunci când există un motiv medical concret: sângerări anormale, durere pelvină importantă, secreții persistente, suspiciunea unui corp străin, o anumită problemă anatomică sau necesitatea unei proceduri specifice. Nici testarea pentru majoritatea infecțiilor cu transmitere sexuală și nici prescrierea celor mai multe metode contraceptive nu necesită automat un examen pelvin.

Orice examinare trebuie explicată înainte. Pacienta trebuie să știe ce urmează să facă medicul, de ce este necesar și ce ar putea simți. Examinarea se face numai cu acordul ei, iar pacienta poate spune că dorește să ne oprim în orice moment.

Uneori, cea mai valoroasă parte a primei vizite este faptul că tânăra capătă încredere în medic. Dacă nu există o urgență, examinarea poate fi amânată până când pacienta se simte pregătită sau până când devine cu adevărat necesară.

Reporter: Ce semne sau simptome ar trebui să determine o fată sau o femeie tânără să nu amâne programarea la ginecolog?

Rodica Nagy: Nu trebuie amânat consultul atunci când menstruația este atât de abundentă încât absorbantul trebuie schimbat la fiecare oră sau la una-două ore, când sângerarea durează mai mult de șapte zile sau când apar amețeală, slăbiciune, palpitații ori senzația de leșin. Aceste simptome pot indica inclusiv apariția anemiei.

Nici durerea menstruală severă nu trebuie considerată normală doar pentru că se repetă lunar. Dacă fata nu poate merge la școală, la serviciu, nu poate dormi sau medicamentele obișnuite nu o mai ajută, trebuie căutată cauza.

Este necesară evaluarea și atunci când menstruația nu a apărut până la 15 ani, când ciclurile vin la intervale mai mari de 90 de zile, când o menstruație care era regulată devine brusc neregulată sau când menstruația lipsește și există posibilitatea unei sarcini.

Secrețiile vaginale însoțite de miros neplăcut, mâncărime, usturime, răni sau vezicule, sângerarea dintre menstruații, sângerarea după contactul sexual, durerea în timpul contactului și durerile pelvine persistente sunt alte motive pentru care programarea nu ar trebui amânată.

Există și situații care necesită evaluare rapidă, uneori chiar la camera de gardă: durere pelvină puternică apărută brusc, sângerare abundentă însoțită de amețeală sau leșin, febră asociată cu durere pelvină și secreții, precum și un test de sarcină pozitiv însoțit de durere sau sângerare. În aceste cazuri nu este indicat să se aștepte următoarea programare disponibilă.

Reporter: Ce informații despre menstruație, viața sexuală, contracepție sau istoricul medical ar trebui să pregătească o pacientă înainte de prima consultație?

Rodica Nagy: Pacienta nu trebuie să vină cu un dosar perfect organizat și nici să își amintească fiecare dată exact. Totuși, câteva informații îl ajută foarte mult pe medic să înțeleagă situația.

Despre menstruație este util să știe la ce vârstă a avut prima menstruație, care a fost prima zi a ultimei menstruații, la câte zile vine de obicei ciclul, cât durează sângerarea și cât de abundentă este. Este important să menționeze cheagurile mari, durerile, sângerările dintre menstruații, menstruațiile lipsă sau schimbările apărute recent. O aplicație sau un calendar menstrual poate fi de ajutor, dar nu este obligatoriu.

În ceea ce privește viața sexuală, este bine ca pacienta să răspundă sincer dacă și-a început sau nu viața sexuală, dacă a existat contact neprotejat, ce metodă de protecție folosește și dacă există posibilitatea unei sarcini. Uneori medicul poate întreba și despre tipul contactului sexual, deoarece riscurile și testele recomandate pot fi diferite. Aceste întrebări sunt medicale, nu morale.

Dacă folosește sau a folosit contraceptive, trebuie să spună ce metodă, pentru cât timp, dacă a uitat comprimate, dacă au apărut reacții adverse și ce își dorește pe viitor. Alegerea contracepției depinde de nevoile pacientei, dar și de istoricul de migrene, cheaguri de sânge, hipertensiune, boli hepatice sau alte afecțiuni.

Mai sunt utile informațiile despre bolile cunoscute, operații, alergii, medicamente și suplimente. Medicul trebuie informat și despre probleme importante în familie, cum ar fi trombozele, tulburările de coagulare, cancerul de sân sau ovarian și menopauza instalată foarte devreme.

Pacienta poate verifica și dacă a efectuat vaccinarea împotriva HPV și poate aduce rezultatele analizelor, ecografiilor sau consultațiilor anterioare. Iar dacă nu știe răspunsul la o întrebare, este în regulă să spună pur și simplu „nu știu”. Rolul consultației este să clarifice lucrurile împreună cu medicul.